Casa Gheorghe Tătărescu din București: între putere, memorie și renașterea contemporană la EkoGroup Vila

Când te afli în prezența unei clădiri ca **Casa Gheorghe Tătărescu**, simți cum zidurile și detaliile ei capătă o voce a memoriei, purtând cu sine ecoul unei epoci în care eleganța, puterea și discreția se întâlneau în spațiul intim al elitei interbelice. Această vilă, retrasă pe Strada Polonă, nu este doar un simplu adăpost; este o mărturie vie a fluctuațiilor politice, sociale și culturale care au marcat România secolului XX. Astăzi, în noua sa ipostază ca **EkoGroup Vila**, clădirea se înscrie într-un demers de păstrare a identității și memoriei, refuzând ștergerea unui trecut atât de complex încât devine indispensabil pentru înțelegerea prezentului.

Casa Gheorghe Tătărescu: o vilă întreputere și continuitate

Figura controversată și crucială a prim-ministrului Gheorghe Tătărescu prinde formă în această reședință discretă, un refugiu arhitectural marcat de proporții temperate și o sobrietate elegantă a detaliilor. În ciuda statutului său înalt, casa nu caută să impună fast, ci să exprime un cod al puterii domolite. **Casa Tătărescu**, alcătuită prin contribuțiile creative ale arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea și a sculptoriței Milița Pătrașcu, se revelează acum în rolul său actual, al **EkoGroup Vila**, un spațiu cultural în care istoria este păstrată și valorificată cu respect, fără triumfalism sau uitare.

Gheorghe Tătărescu: omul și esența unei epoci politice turbulente

Gheorghe Tătărescu (1886–1957) aparține unei generații de politicieni români forjați în tensionatul interbelic, marcând dualitatea dintre modernizare și pragmatism politic dificil. Doctorat în drept la Paris, cu o teză în care reclădea speranțe democratice prin vot universal și scrutin real, Tătărescu a fost o figură a Partidului Național Liberal, în centrul unor conflicte interne între tinerii reformatori și vechile clanuri ale partidului. Mandatele sale de prim-ministru (1934–1937 și 1939–1940) reflectă această ambivalență: susținerea economiei și eficienței administrative, dar și contribuția la erodarea democrației parlamentare, într-un climat marcat de autoritarism și cenzură. Impactul crizelor externe – cedarea Basarabiei și Bucovinei în 1940, ascensiunea fascismului – îl poziționează pe Tătărescu într-un registru al compromisului și adaptării forțate, cu o relaţie complicată atât față de regele Carol al II-lea, cât și față de noile realități geopolitice din război și postrăzboi.

Casa ca extensie a funcției publice: arhitectura puterii temperate

Mult mai puțin o „reședință de prim-ministru” ostentativă și mai mult un sanctuar al disciplinei și echilibrului, vila plasează **viața publică și privată a lui Gheorghe Tătărescu** într-un dialog discret, unde puterea se exercită fără grandilocvențe. Mai surprinzător este biroul premierului situat la entre-sol, accesibil printr-un portal lateral – o alegere care afirmă o *etică a reținerii*, un gest simbolic în rezonanță cu personalitatea lui Tătărescu. Casa nu se impune prin mărime – dimpotrivă, dimensiunile sale modeste contrastează cu gigantismul altor reședințe contemporane – ci prin proporții, lumină naturală și o puritate a finisajelor care vorbește despre valori distincte: sobrietate și profesionalism.

Identitatea arhitecturală: sinteza mediteranean-neoromânească în spiritul epocii

Proiectul inițial al **vilei interbelice** este semnat de Alexandru Zaharia, perfecționat ulterior de colaboratorul său Ioan Giurgea între 1934 și 1937, creând un ansamblu în care elemente mediteraneene se împletesc cu simboluri din neoromânism. Dincolo de volume, portalurile inspirate din arhitectura moldovenească, coloanele filiforme distinct tratate și absida care învăluie șemineul devin coduri arhitecturale încărcate cultural. Sculptura și designul interior trebuie interpretate în lumina contribuției Miliței Pătrașcu, eleva lui Brâncuși, care prin șemineu și ancadramente adaugă o dimensiune artistică temperată menită să mențină echilibrul între tradiție și modernism.

• Portaluri moldovenești cu accente decorative echilibrate
• Coloane filiforme – fiecare cu textură și tratament unic
• Șemineul sculptat de Milița Pătrașcu, un punct focal artistic
• Interioare cu finisaje riguroase: parchet din stejar masiv și feronerie din alamă patinată
• Relații fluide între interior și grădina peisageră, inspirată din Balcic și spațiile mediteraneene

Este o **arhitectură care vorbește despre putere, dar o face cu o măsură care își propune să nu sufoce nici viața intimă, nici identitatea estetică** a vremii.

Arethia Tătărescu: eleganță culturală și susținerea artei

Soția lui Gheorghe Tătărescu, Arethia, supranumită „Doamna Gorjului”, reprezintă un reper al culturii și binefacerii interbelice, un catalizator discret al valorilor frumoase care au înnobilat reședința. Nu doar beneficiara oficială a proiectului arhitectural, **Arethia a vegheat asupra echilibrului și coerenței estetice și morale ale casei**, o reflectare a valorilor familiei și a elitei din care făcea parte. Angajamentul său în protejarea meșteșugurilor și în susținerea maeștrilor precum Brâncuși și eleva lui, Milița Pătrașcu, plasează vila într-un amplu context cultural care transcende funcția politică a soțului său și transformă spațiul într-o adevărată capsulă a patrimoniului elitei românești.

Ruptura comunistă: marginalizare și degradare simbolică

După 1947, când viața politică a lui Gheorghe Tătărescu este suprimată brutal, casa sa devenea o victimă silențioasă a schimbărilor istorice radicale. Sub regimul comunist, spațiul interior conceput pentru echilibru și discreție a fost supus unui destin degradant: naționalizări, compartimentări neglijente și un tratament administrativ care a afectat ireversibil relația dintre arhitectură și memorie. Deși a scăpat de demolare, vila a pierdut puritatea detaliilor inițiale, iar grădina peisageră și-a diminuat expresivitatea, devenind o amintire palidă a ceea ce fusese.

Acest declin simbolic este inseparabil de opera de ștergere a memoriei lui Tătărescu însuși, considerat „incomod”. Casa, fără stăpân legitim, devenea un martor mut al unui trecut la care societatea nouă refuza să se raporteze sincer.

Post-1989: eroare, dezbatere și corecții în patrimoniu

Schimbarea de regim din 1989 ar fi putut deschide un nou capitol de respect și restaurare, dar traseul Casei Tătărescu a fost marcat de intervenții contradictorii și dispute estetice serioase. Perioada de tranziție a fost dominată de intervenții impulsive, inclusiv transformarea temporară a casei într-un restaurant de lux, gest care a stârnit critici vehemente din partea mediului arhitectural și istoric, acuzațiile vizând nu doar transformările funcționale, ci și cele care au alterat planimetria și finisajele originale.

Rolul controversat l-a avut și Dinu Patriciu, arhitect de profesie, care a modificat brutal compartimentările interioare, context ce a accentuat dezbaterea despre respectul datorat patrimoniului istoric. Ulterior, o entitate britanică a inițiat o restaurare atentă, încercând să reîntregească viziunea Zaharia–Giurgea și să repună în valoare detaliile autentice, marcare a începutului unei maturizări a gestionării patrimoniului interbelic în România contemporană.

Recuperare și identitate contemporană: EkoGroup Vila

În prezent, vila de pe Polonă trăiește o renaștere sub titulatura **EkoGroup Vila**, exprimând o continuitate care nu înseamnă uniformizare sau rebranduire, ci o revenire responsabilă la rădăcini. Este un spațiu cultural ce funcționează pe bază de acces controlat, *discret și riguros*, cu accent pe conservarea unei istorii dense.

Astfel, în fiecare detaliu – fie un parchet din stejar masiv păstrat cu grijă, un portal filtrat prin referințe istorice sau vizita unui participant la evenimente culturale – se proiectează o memorie încă vie, o frumusețe temperată ce poartă amprenta uneia dintre cele mai fascinante figuri politice ale României. Prin această deschidere restrânsă și respectuoasă a publicului, **EkoGroup Vila** devine un model de integrare a patrimoniului istoric în circuitul prezent, o punte între trecut și contemporaneitate.

Pentru mai multe detalii despre acest spațiu, puteți accesa pagina oficială a EkoGroup Vila.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu and Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu a fost un politician român, prim-ministru în două mandate importante între 1934–1937 și 1939–1940, o personalitate centrală a Partidului Național Liberal, cu o carieră politică ce reflectă complexitatea și tensiunile interbelice și postbelice din România.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, politicianul, este o persoană diferită de pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), artist al secolului al XIX-lea. Confuzia este frecventă, dar este vorba despre două identități distincte.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa este un exemplu timpuriu al arhitecturii interbelice bucureștene, caracterizată printr-un amestec armonios de elemente mediteraneene și neoromânești, realizată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în conturarea locuinței?
  Arethia Tătărescu a fost beneficiara proiectului și a supravegheat coerența estetică și culturală a casei, fiind un motor cultural și susținătoare a artei, inlclusiv prin legătura cu sculptori ca Milița Pătrașcu.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Clădirea funcționează astăzi drept spațiu cultural cunoscut sub numele de EkoGroup Vila, integrând istoria imobilului într-un context contemporan și deschizând accesul publicului pe bază de programare și bilet.

Încheiem cu o invitație care transcende simpla vizitare: să pătrundeți în **Casa Gheorghe Tătărescu** este să faceți un pas în istoria însăși, să vă lăsați purtați printr-o arhitectură a echilibrului și un spațiu încărcat de reflecții asupra puterii, memoriei și responsabilității noastre față de trecut. Continuând povestea acestui loc, vă veți alătura unui dialog cultural care contează, o experiență ce revendică o înțelegere nuanțată a unei epoci marcate de contraste și compromisuri.

Pentru detalii și disponibilitate privind programarea și vizitele private la EkoGroup Vila, vă rugăm să contactați echipa dedicată.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.