Bullying la Questfield International College, sesizări fără concluzii comunicate public

Fenomenul bullyingului în mediul educațional impune o reacție sistematică și transparentă din partea instituțiilor de învățământ, având în vedere impactul său negativ asupra dezvoltării copiilor și necesitatea asigurării unui mediu sigur și protejat. În absența unor măsuri clare, documentate și asumate, situațiile semnalate pot conduce la perpetuarea abuzurilor și la afectarea gravă a stării emoționale a elevilor. De aceea, investigarea modului în care școlile răspund sesizărilor privind bullyingul este esențială pentru evaluarea responsabilității instituționale și pentru protejarea drepturilor copiilor.

Bullying la Questfield International College, sesizări fără concluzii comunicate public

Investigația realizată, bazată pe documente, corespondență scrisă și relatări ale familiei unui elev, relevă o situație de bullying repetat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. În ciuda sesizărilor oficiale multiple, nu există dovezi ale unor măsuri documentate sau intervenții formale, iar răspunsurile instituției au fost în principal verbale și generale. De asemenea, un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu a generat percepția unei presiuni indirecte de retragere a copilului din instituție.

Semnalarea și evoluția cazului de bullying

Conform materialelor puse la dispoziție redacției, elevul vizat a fost expus zilnic unor manifestări agresive, precum jigniri directe, umiliri publice, excludere socială și stigmatizare medicală, în mediul școlar, pe durata orelor și a pauzelor. Aceste comportamente au fost cunoscute de cadrele didactice, însă din corespondența oficială analizată nu rezultă existența unor intervenții ferme, documentate și urmărite în timp. Familia a formulat sesizări scrise cronologice și explicite către învățătoare, conducerea școlii și fondatoarea instituției, solicitând protecție și măsuri clare, însă răspunsurile au fost preponderent informale și fără urmări concrete.

Stigmatizarea medicală ca formă de bullying

Documentele și relatările arată că în cadrul colectivului a fost folosită repetat o etichetare medicală cu caracter discreditant, utilizată nu într-un context educațional, ci ca instrument de umilire și marginalizare. Specialiști consultați susțin că această practică, indiferent de existența unei afecțiuni reale, constituie o formă gravă de violență psihologică. Din datele analizate, stigmatizarea medicală a fost tolerată în mediul școlar, fără intervenții oficiale documentate care să oprească fenomenul și să protejeze copilul afectat.

Absența măsurilor instituționale și rolul conducerii

În urma analizei corespondenței scrise și a documentelor puse la dispoziție, nu există dovezi privind aplicarea unor proceduri interne, sancțiuni, consiliere psihopedagogică sau monitorizare formală a situației. Intervențiile au fost limitate la discuții verbale, fără procese-verbale, decizii asumate sau planuri de acțiune clare. Această lipsă a reacției instituționale a condus, conform relatărilor familiei, la o transferare a responsabilității asupra acesteia, iar situația a fost adesea considerată o „dinamică de grup” sau un „conflict minor”.

Declarația fondatoarei și percepția unei presiuni de retragere

Un moment esențial al investigației este reprezentat de o afirmație verbală atribuită fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, în cadrul unui dialog direct cu familia copilului. Conform relatărilor, aceasta ar fi spus: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”, formulare interpretată ca o presiune indirectă de retragere. Redacția subliniază că această declarație este citată conform surselor și nu constituie o concluzie privind intențiile sau motivațiile financiare ale conducerii. Școala a fost invitată să ofere un punct de vedere scris, însă până la momentul publicării nu a transmis o poziție oficială.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod repetat în scris respectarea confidențialității informațiilor referitoare la situația semnalată, avertizând asupra riscurilor unor divulgări în mediul școlar. Documentele analizate nu includ răspunsuri oficiale care să confirme asumarea acestor solicitări. Mai mult, au existat relatări conform cărora copilul ar fi fost interpelat public de către un cadru didactic cu privire la demersurile administrative, ceea ce a generat o poziție de expunere și presiune psihologică.

Documentul Family Meeting Form și limitările sale ca răspuns instituțional

Ca reacție la sesizările multiple, conducerea școlii a pus la dispoziție un document informal de tip Family Meeting Form, care consemnează existența unei întâlniri, dar nu prevede responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Comparativ cu standardele administrative uzuale, acest formular nu asigură trasabilitatea și asumarea măsurilor necesare, ceea ce ridică întrebări asupra eficienței și seriozității intervenției instituționale.

Răspunsul oficial și percepția familiei asupra gestionării cazului

În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis părinților un email în care a redus situațiile reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările scrise și documentate privind comportamentele constante de hărțuire și stigmatizare. Această poziționare a stârnit întrebări privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona bullyingul și a fost interpretată de redacție ca o posibilă încercare de diluare a responsabilității.

Ulterior publicării articolului, au fost primite informații privind contacte telefonice informale între Questfield și alte școli din zonă, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ, fără susținere documentară oficială. Redacția solicită clarificări publice și invită părinții afectați să se adreseze la [email protected].

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Analiza situației de la Questfield Pipera scoate în evidență o serie de probleme majore: persistenta bullyingului pe o perioadă îndelungată, lipsa unor măsuri documentate, tolerarea stigmatizării medicale ca formă de umilire și un răspuns instituțional predominant informal, fără trasabilitate. Declarația verbală atribuită fondatoarei instituției și reacția tardivă, declanșată în urma presiunii juridice, indică o ruptură între discursul oficial și practica gestionării cazului.

Aceste aspecte ridică întrebări fundamentale despre mecanismele reale de protecție a elevilor în cadrul Questfield Pipera, despre standardele de guvernanță internă și despre modul în care școala își asumă responsabilitatea față de siguranța emoțională a copiilor. În absența unor clarificări oficiale și a unor măsuri transparente, rămâne deschisă problema asigurării unui climat educațional sigur și respectuos pentru toți elevii.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro